De veghe in lanul de secara este o poveste scrisa de J.D. Salinger, partial publicata sub forma unei serii si ca un roman in 1951. Initial adresat adultilor el este des citit de catre adolescenti datorita temelor de disperare si alienare abordate, si a criticii asupra superficialitatii societatii. Protagonistul Holden Caulfield a devenit un punct de reper pentru rebeliunea adolescentina. Romanul de asemenea atinge teme complexe legate de inocenta, identitate, apartenenta, pierdere, conexiune si sex.

De veghe in lanul de secara continua sa fie, la aproape saizeci de ani de la aparitie, cartea de capatii a adolescentei. Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, si ai caror parinti s-au nascut, probabil, in aceeasi perioada ca si romanul, e ca trec prin aceleasi episoade, angoase si mirari precum Holden Caulfield. Doar ca el nu folosea atit de des cuvintul „cool” si nu naviga pe Internet. Iar cind simtea nevoia s-o sune pe fata de care era indragostit, ori renunta, pentru ca nu avea chef, ori intra in prima cabina de telefon. Problemele lui ramin insa, si chiar si modul in care sint rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor. Exista voci care se intreaba de ce totusi a avut romanul un succes atit de uimitor, in toata lumea si, deja, de atitia ani.

Romanul a fost in mod consistent listat ca unul dintre cele mai bune romane ale secolului 20. La scurt timp dupa publicare, intr-un articol pentru New York Times, Nash K Burger l-a numit “un roman neobisnuit de stralucitor.”. Adam Gopnik l-a considerate fi unul dintre cele “trei carti perfecte” impreuna cu Aventurile lui Huckleberry Finn si Marele Gatsby.

Insa receptia sa nu a fost intru totul pozitiva. Cartea a avut partea ei de critica si multi cititori contemporani “nu pot sa inteleaga de este atata atentie in jurul ei.”.

In 1960 o profesoara din Tulsa, Oklahoma a fost concediata dupa introducerea romanului in lectura obligatorie pentru clasa ei. Apoi a fost insa reprimita in scoala. Intre 1961 si 1982 De veghe in lanul de secara a fost cea mai cenzurata carte din licee si biblioteci in Statele Unite. Cartea a fost interzisa in liceele din Issaquah, Washington fiind considerate a fi parte dintr-un “complot comunist”. In 1981 a fost atat cea mai cenzurata carte dar si a doua cea mai utilizata carte din scolile publice americane.